Bine ați venit în Avrig!

Avrigul, mândră localitate din salba aşezărilor ce împodobesc poalele Munţilor Făgăraş, păstrează până astăzi mărturii ale vieţii spirituale şi culturale româneşti din vremuri străvechi. Aflat la doar 26 de kilometri de Sibiu, pe drumul ce leagă cetatea transilvană de cea a Făgăraşului, oraşul a avut de timpuriu o importanţă aparte în această parte de sud a Transilvaniei, pe meleagurile unde Oltul îşi croieşte drum printre crestele munţilor spre a coborî spre Muntenia. Descoperirile arheologice au scos la iveală mărturii istorice datate din epoca bronzului, menţionează istoricul Nicolae Stoicescu în monumentala lucrare intitulată „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania“. Chiar dacă nu s-au găsit urme ale epocii romane, se păstrează până în prezent denumirea de „Cetate“ pentru un loc al aşezării transilvane. Nicolae Stoicescu menţionează în aceeaşi lucrare că Avrigul a fost la început o localitate românească, ce dăinuieşte din „terra Blachorum“, descoperindu-se urme ale vechilor aşezări în locuri precum „La arinii căşilor“ sau „ogrăzile avrigenilor“.

Primul document care atestă existenţa localităţii apare la 1364. La 1367, domnitorul Vladislav Vlaicu ajungea la Avrig în expediţia sa de recuperare a ducatelor Făgăraşului şi Amlaşului. În documentele de mai târziu, Avrigul apare menţionat pentru importanţa sa în transhumanţă, oierii din Mărginimea Sibiului folosind „Poiana Neamţului“ din apropiere la număratul oilor. Din secolul al XVIII-lea, localitatea s-a dezvoltat şi industrial, prin construirea unei mori de hârtie, a unei ţesătorii şi a unei fabrici de sticlă, lucru ce a dus şi la diversificarea populaţiei. Să nu uităm că, aici, baronul Samuel von Brukenthal a ridicat o splendidă reşedinţă de vară, palatul fiind actualmente unul dintre obiectivele turistice majore din ţinutul Sibiului.